Poezie
Eu nenăscut
1 min lectură·
Mediu
În mine cresc eu nenăscut
idealul se îneacă în lichidul amniotic
în care crește viitoarea existență
am colonizat deja
inima, plămânii, ficatul
am devastat sângele
cu ochii nedeschiși încă
pe sentimente am plantat
pădurea tânără a părinților
cu arborescența genealogiei
prefigurând începutul neînceput
prin porii deschiși
mi-am strecurat gândurile
multiplicându-și materia în cameră
din degete mi-au crescut căngi
cu care am scormonit din interior
pielea sterilă
în locurile jupuite
au țâșnit mâinile
cu degetele contorsionate
pe beregata unui mine exterior
ochii din care sug căpușele aparențelor
au devenit zemoși
și prin ei mișunau viermii vederii opace
din cavitatea lor
au țâșnit ochii translucizi
ai eului nenăscut
ce sta să se nască.
Când m-am născut a doua oară
nu aveam picioare
ci doar mâini și ochi
și viața era altfel și altceva.
001.814
0