Poezie
Eu și monstrul
cu tenta SF
1 min lectură·
Mediu
Aerul e îmbibat de eurile personale
se prăbușește peste omenire
cu greutatea orgoliului meu
îl anesteziez cu șocuri multiple
și îl operez eviscerându-i eurile
rămâne un spațiu al alienării
în care înghesui oamenii bidimensionali
din care decupez umbrele schizofrenice
le amestec în malaxorul irealității
și ia naștere un monstru grotesc
ce-mi stă pe umeri
mă aventurez spre lăuntric
amestec sufletul cu sinele și cu eul
și rezultă o esență de energie pură
pe care o arunc spre monstru
pulverizat într-un vârtej atomic
respirându-l oamenii au fost inoculați
cu germenii fiarei
din care a crescut răul
în abisurile insondabile ale ființei.
De aceea oamenii își poartă binele la suprafață
în timp ce răul conspiră din interior
și pune o cocoașă
elanurilor, iubirii și idealurilor
verticale.
001.730
0