Poezie
Bătrânel
1 min lectură·
Mediu
Citesc compendii strânse în științe ale viitorului
pe partea luminată de lămpile îngerilor
în albume pozele copilăriei
se mișcă într-o dimensiune atemporală
voința unui crez pozitiv nelimitat
se întărește în fibre de oțel inoxidabil
așezate simetric în celula ovală a sinelui
pe frunte ezitările au săpat canioane
prin care rătăcesc așteptările
zilele mentolate le gust integral
și se dizolvă pe limba timpului
pe umeri de marmoră albă
duc omenirea – hamal neplătit
în schimb ea-mi zâmbește
ca un bătrânel îngăduitor.
002.037
0