Poezie
Suflet mimetic
2 min lectură·
Mediu
Am deschis fereastra
și a pătruns lumina
într-o cavalcadă
cu cai de aer
mi-a pipăit actele
și a așezat pe covor
o cohortă de penumbre
condusă de un fir de praf
cu mitra de mizerie pe cap
Primăvara se insinuează
în lumină sculptând
cântece în aerul
ventilat de vânt
Picioarele târâie o ființă
cu ziduri verticale
jupuite de ploi și frig
cu ferestrele crăpate
de degetele dure ale timpului
cu articulații de secunde
oprind zborul înspre veșnicia
concentrată într-un cub de infinit
cu șase fațete definind :
ura-iubirea, discordia-armonia, negativul-pozitivul
ce trasează trei asimptote ontologice
Urletul a scormonit o gaură
în pământul pe care se plimbă entitățile
mi-am cioplit din lemnul neființei
un cavou în care doarme nefiindul
l-am trezit cu lumina gândurilor sumbre
și mi-a ciocănit la ușile ochilor
pentru a intra în emisferele lăuntricului
unde sinele e manager general
iar emoțiile angajați
Þipătul ascuțit
mi-a secționat învelișul ideilor
și din ele s-au scurs esențele
cu care am acoperit găurile
create de acizii corozivi ai deprimării
Un cântec a înmugurit
în copacul cu crengile scormonind
carnea bleo a cerului
spălată cu șamponul antimătreață al primăverii
o pasăre l-a prins în plisc
și l-a dăruit zborului
Eu privesc viața ieșită din crisalidă
și asist la sărbătoarea ei
cu un suflet mimetic.
022.624
0
Am deschis fereastra
lumina a pătruns
într-o cavalcadă
cai de aer
mi-au pipăit actele
au așezat pe covor
o cohortă de penumbre
conduse fire de praf
cu mitre de mizerie pe cap(excellent vers)
Picioarele târâie ființa
ziduri verticale
jupuite de ploi și frig
cu ferestre crăpate
de degetele dure ale timpului.
Țipătul ascuțit
mi-a secționat învelișul ideilor
și din ele s-au scurs esențele
cu care am acoperit găurile
create de acizii corozivi ai deprimării
și asist la sărbătoarea ei
cu un suflet mimetic.
i-as fi dat o "stelutza"...