Poezie
Eu și frigul
1 min lectură·
Mediu
Aprofundez semnificația frigului
prin experiența consecințelor lui
asupra urechilor, mâinilor, picioarelor
când gerul își suprapune pojghița
pe folia caldă a epidermei
Omul de sticlă hibernând sub braț
este spart de frigul prelins din ochi
doar ochelarii vizualizează
fizionomia incertă sub care frigul
interacționează cu omul
Poezia străbătută de frig
îngheață pe la încheieturi
metaforele mâini s-au prefăcut în țurțuri
femeia adăpostită de poem
a trântit ușa subțire a foii
și aceasta s-a rupt
cuvintele traumatizate
au căzut pe pământ
și au fost culese de furnici
Urma tălpii în gheață
desenează dimensiunea umbrei
frigul a colonizat aerul
ce și-a pus ștergătoare
pentru a curăța parbrizul realității
Eu și frigul, prinși temporar în jocul iernii.
001.929
0