Aventura cunoasterii

Din aruncările interioare în labirintul enigmatic al ființei lăuntrice , poetul naufragiază în pliurile sufletului. Prin zilele elastice ce cuprind dimineți fantomatice se plimbă strigoii lumii – oameni făra gândire care plutesc la suprafața vieții fără să conștientizeze existența. Viața înjunghiată mișelește de lama cuvintelor moarte , îngroapă logosul ucis de secundele pumnal înfipte în carnea poluată de aerul golului din tine. Aventura în labirintul eului este proprie artiștilor și introvertiților , iar aceștia se reîntorc la suprafață îmbogățiți cu praful aurifer al cunoașterii de sine. Golul din sine este umplut cu materia poeziei în cazul poeților , sau cu materia cunoașterii în cazul savanților. Strigoii lumii – oameni care plutesc la suprafața vieții – nu au adâncimi interioare , sunt goi pe dinăuntru, spectre mișcându-se mecanic printre ceilalți oameni. Aventura în miezul realității, ca o acțiune spre cunoaștere întreprinsă de oamenii inteligenți, capătă consistență prin încercarea de a explica imanența lucrurilor și a fenomenelor prin revelarea conexiunilor dintre ele cu ajutorul procesului gândirii raționale. Aventura în transcendent se poate face doar de cei inițiați prin explorarea spațiilor esoterice într-o comuniune a spiritului cu misticul, printr-o meditație în care spiritul se eliberează de corp. Supranaturalul este o realitate invizibilă suprapusă peste realitatea vieții laice și accesul la el se face prin experiența mistică. Divinul este o sacralitate imanentă omului,care s-a pierdut prin păcat; de aceea aventura cunoașterii poate redescoperi divinul în om , separând sacrul (puritatea prin virtute, asceză) de profan (laicitatea vieții, pângărire de către vulg a idealurilor sfinte).