Iubire tradata

Când partenerul ne părăsește, “casa” pe care am construit-o împreună din vise, idealuri, iubiri și care era plină de iubire, devine goală, părăginită ca o ruină printre care ard amintirile. Iubirea ,dacă nu este înnoită mereu prin mici surprize și atenții, devine un amor brodat în praf. Spuza amintirilor se așează pe pat ca o umbră mult prea caldă. Iubirea rămâne tupilată prin colțuri de săruturi ,sorbită din pahare de cristal cu licoarea voluptății. Absența iubitului naște în minte șoapte fierbinți despre timpul iubirii și creează un vid dureros în carne, ca și cum prin plecarea partenerului , acesta a luat cu el și o parte din noi formată din dragoste, din ură și de un vis spart în cioburi de părăsire.