Poezie
Din nimicul etern
1 min lectură·
Mediu
Reîmprospătat sorb lacrimi și suspine
Îmbărbătat cu intrigi și minciuni
Admir stupefiat banalul negru-ntruchipat
Și-ajung bufon de curte-n principat
O reverie-mi spune elevat c-ating idealul plafonat
Mă închin la falși profeți și șarlatani perfecți
Pun îndoielnic semn la carte și uit s-o caut s-o străbat
Șterg ochelarii vechi de praf ș-in fata prezentului miop
Ce se hrănește avid cu hematii ca un daltonist ciclop
Păcatele-mi torc la gura sobei răsfățate
C-un con de brad încerc constant să sparg ziduri de dreptate
O palmă ruptă din Val Halla mi-amintește de copilărie
O supradoză de-oxigen m-ar fi răpus, dar nu a fost sa fie.
002.465
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Răzvan Andrei Antonescu Rogoz. “Din nimicul etern.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-andrei-antonescu-rogoz/poezie/69890/din-nimicul-eternComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.