Poezie
între doi plămâni
1 min lectură·
Mediu
Îmi strivesc inima zi de zi, între doi plămâni
care nu-și cunosc povestea.
în ore la care ficatul și pancreasul stau la taifas,
ea încearcă să evadeze dintre cei doi
rivali care îi străpung picioarele si-i retează
câte un deget pe măsura ce se luminează de marți.
Îmi scrijelesc pe antebraț o hartă pe care nici măcar
TU nu o vei descifra.
Ar trebui să devii umbră,
să te dezgolești, puțin câte puțin, de mine
să-ți cojești bucăți de carne de pe membre,
să-ți tai mâinile și să-ți amintești ca astfel ai ales :
sfârșitul nu e prea departe.
023
0
R