Poezie
Zbor de fluture
1 min lectură·
Mediu
mă înrădăcinez...
(cine a mai auzit de-un fluture care să prindă rădăcini?)
îmi arcuiesc corpul ce până nu demult
era chircit într-un cocon
și-ncep ușor a-mi zbate aripile
cu frică să nu mi le sfărâm...
mă înrădăcinez,
dar port în mine zborul de fluture
și mă înalț cu rădăcini cu tot,
trag până și pământul după mine,
iar soarele tot mai aproape-mi pare...
în lacrimi mi se transformă zâmbetul
căci mi-a străpuns cu-o rază
micul trup...
cine a mai auzit de-un fluture
să zboare cu pământul până la cer?
(15.09.2008)
028
0
NV