îmi curg în piept descântece de raze,
un cer orfan clădește mama-n toate.
n-am umeri pentru mâinile acestea
și noaptea-n ochiul stâng mereu mă bate.
nu pot dormi. îmi este dor de tine.
spre
Sunt trist
m-am trezit și nu mi-am găsit dimineața
poate că dimineața mea
este lângă a ta
poate că eu nu m-am născut
în veacul în care trebuia
în pieptul care să mă crească...
și totuși,
Cât am crezut că aș putea să trec
Peste îndepartarea noastră oarbă,
Sunt melci ce marea vor mereu s-o soarbă
Deși, în propriul simț al lor se-nnec.
Întinde mâna, să îți simt aripa,
Cum
E primăvară, totuși, ochii mei
în desfrunziri te văd tot mai frumoasă
în veacul nostru, toamna nu se-ncheie
mi-e dor de tine, deci, mi-e dor de casă
și, am să-ncep să sprijin în
RC