Amnezie

o experienta placuta foarte, textul tau. finalul nici nu putea fi altfel, daca ne uitam la primul vers. nu exista nimic care sa ma deranjeze, toate sunt puse exact unde ar trebui sa fie.

Eu l-am privit pe \"uitasem\" din doua unghiuri (de aici daramarea de care spuneam): unul recent si unul situat in trecut. Daca privesc bine, au implicatii diferite in final.

Un poem în stil Nexus, bine scris, în care urmatoarele versuri sunt de o sensibilitate aparte si sustin, cred eu, întreg universul creat aici:

\"eu primeam scrisori fara nici o veste
de aceea seara îmi povesteam ce facusem peste zi
iar noaptea bateam în cuie ferestrele
de frica linistii\"

Pentru aceste versuri primeste o steluta si din partea mea, chiar daca nu se vede, e din suflet, felicitari!

\"ochii orbului au învățat să plângă cu mâinile / îl putem considera vindecat\"...Am \"vazut\" in aceasta expresie personajul liric al textelor mele, care e un Zahei Orbu al lui Voiculescu si...te invidiez frumos, cu invidie alba, pentru ca \"i-ai gaisit\" o atat de emotionanta solutie de \"videcare\"!
In rest, eu gandesc simplist: noi uitam exact ceea ce trebuie sa uitam, numai ca nu noi suntem acei, care sa avem puterea de a selecta - din contextul vietii noastre - timpul in care sa se produca uitarea...
Te consider mare artist, ti-am mai spus si mentionez ca raman una dintre cititoarele tale fidele, chiar daca nu comentez ce scrii (lucru stiut pe site: nu am cuvinte!)

Theo, nu mi-o lua în nume de rău, dar ține urechea asta, pe care ți-o întind din respect și fraternitate: nici mie nu-mi prea plac zgomotele, d\'aia-mi țin urechile în plic și, când vine cineva ca ș\'un frate îi dau o ureche \"la plic\"

Geta, multumesc , mai bine mai tirziu decit prea devreme, nu ?
Cerul e plin de stele, Vincent a plecat , oare unde se duce pe frigul asta ?
Multumesc pentru ureche poate ca asa am sa aud mai bine ca lupul din poveste. Eu mereu trebuiesc tras de mineca dar nu din cauza ca nu aud ci ca nu imi vine sa cred ca aud.
Prietene Liviu noi avem o parola. Iti pastrez ceva din sticla de Smirnoff, nu de alta dar miine ma duc la oarece munci.
Gabriela, de la tine semnul tau e ca de pe camera aceea video care prin bunavointa lui MYx (oops reclama ) ma duce din cind in cind in Piata Unirii unde stau porumbeii mei.
Eugen, sa ne auzim de bine. Sau numai sa ne auzim ca rau nu cred cafacem vreodata noi poetii astia.

Am facut o mare nedreptate. Am uitat-o pe Silvia.

Si vreau sa ii multumesc acum, retroactiv si anticipat.

Zahei vede. Zahei simte.
Un munte de sare si o eterna puscarie

dar vede.

Putini insa stiu ca el vede.