Radu Ovnicu

Dormeau cîndva în tranșee îmbrățișați oameni și cai cu puștile și dinții lîngă ei cerul rula benzi întregi de lumini păsări le ciuguleau din ochi pelicula tovărășeștilor amintiri

Nimic din zbor rămăsese doar plumbul săgeții și ținta văzduhul tremura de dureri lepădînd avortoni cioturi de mîini timpul ieșise din cadran spînzurat cardi-ac (tic-tac) în cădere

Îngeri cu pene chiar cu pene cu atîtea pene deparazitîndu-și odraslele habitat suprapopulat supraîncălzit infernal... Lume nebună care-i așterne gratuit la fiecare pretinsă

Ursit la naștere să primesc bogății de peste drum mi s-a dat frunții podul palmei irigațiile și nervurile vegetale bătătura pe care se construiesc amintirile despre ceilalți

ne măsurăm din priviri repede ca și cum ochii ar fi în pericol să se prăbușească în orbite mîinile le primim în dar cînd uităm că nu mai știm ce să facem cu ele pîinile sînt ele

Bătînd la poarta dorului au deschis moliile cu andreaua în mînâ bunicuța doarme au spus ele smerite mimand gratitudinea repetată a societăților între ele și în mișcare clanc clanc cine o fi

A venit toamna am surprins-o despletindu-se dimineața între orele 4 și 5 vjjj așa că poți să te răcești iubito de-acum m-am resemnat făcîndu-mi din țesutul cel mai ascuns

Suferind în imagine mușcîndu-și degetele de fluiere Cîntece lipite de șira spinării Dumnezeule!! cine dansează?! nu e nimeni în întuneric În aburii dimineții un copil

Stinge alb opărit de clopote a fost ruptă gura și pusă în ciorchini la uscat Aici s-a bătut cu piatră albia pînă a țîșnit strigătul: Apa voi fi Drumurile au fost ispitite de

În sfîrșit respir în voie debarasînd la întîmplare laolaltă cu dantelăresele resturi pestilentiale bulgări de zăpadă așa de rotunzi nebătuți suflîndu-vă în mîini

Corupători de imagini decupate așa îți aduci aminte de cîrjele și bastonașele de la grădiniță? cuburi de fildeș rostogolite ce-a ieșit cît a ieșit ha ha apoi miza și ruleta

Per ansamblu îmi fac socotelile fumînd trabuce de cireș eu nu țin ferment boasca de asemenea este nimic altceva decît o atitudine iar înălțarea pe sprîncene a hurdubaielor din

Coeziune a nepasarii cu cuvinte gonflabile muscand de urechi au! ma doare sigur te faci da-ti spun cu gura neinceputa: nebuno Trambite gaurite de mult de vergele

Atentie: gabarit depasit! se traverseaza femeile pe zebre se pun contragreutati golurilor se asa... flexeaza picioarele muschi-s ca in cartile de anatomie fetii

Vreau sa cant din cimpoaie! sa pun gura pe pielea intinsa a unei femei si sa suflu! SA SUUFLU!! pana cand pocnesc pana la falset pana ce-aud oracaitul unui copil

Visez c-o sa ma nasc din Urs cum pun urechea-n burta peste culcus de plus s-ascult ce-mi canta tatal meu: mooor moor eh, ei mai urs Si prind cu gura bulbi de vant

Acelorasi priviri aceleasi spuse aceeasi gura de amestecat umori sunt fericit ca lepad ca musca in oglinda dejectii reflectate pui de lele piei Ma prind narcotic

Azi noapte am jonglat cu crampe in picioare starvuri de piatra uitate in decor Am strans in dinti o coada abandonata de soparla si-am scuipat galben facand o dara de

Ia si ascute-ti sanul, femeie cojeste blana de caimac beton si fa din ea o drojdie de zgura pentru bastarzi si plozii neascultatori Ia si ascute-ti sanul, femeie il mangaie

In cuib de gand s-au apucat nebunii sa faca dragoste plescaindu-si sarutul cu paiul sa se impreuneze ca o piatra de zid in unghiul moale al streasinei de la ferestrele

Fata de moArteCica nu poti sa ai decat o atitudine estetica, al carei farmec consta in suspensia deasupra propriului circuit sanguin (un bun exemplu pentru o astfel de reprezentare este si