Radu Mihai

Trăirea vieții noastre de nu știi să o găsesti caută în cenușă povești cu prinți celești… Voi, iezi ai unei căprioare, Noi, toți cu pielea desenată nu știm a minții vorbitoare …spaima ce

Ascult primavara, adierea vantului prin crengile prietene sau prietenoase, simt cum curge… sangele aprope in oase, accept bataia inimii… din varful marului. Stapan sunt inchisorii

Suntem teoretic vorbind, unul cu celalalt ceea ce trebuia demonstrat. Ne miram stand ce a face puteam, Dorim dormind tot ce aveam, Visam vorbind nimic din ce stiam… nu alegem mersul pe

Sa te inspiri din despartiri Si lacrima sa-ti fie soarta Apoi sa nu uiti sa expiri Mereu gaseste urmatoarea poarta.

Da-i un foc, sa arda paie si omoara-l in bataie da-i chenzina, sa-ntretina un pui orb mancand rasina. Da-i samburelui sa bea da-i din ceasca ta, un venin si-o apa sa-i ramana pata si gura

Sa traim in Tatal nostru care este Unul si Singur sa ne dam noua maine lumea si credinta cea adevarata... prin iertarea greselilor gresitilor nostri si nicicand prin ispita iertarii noastre …

Averse calde de lumina alba strabat o camera pe dos intoarsa. Sta ‘nchis un zeu cu coama alba intins pe scandura de-arin, privind o stea pe dos intorsa. E-un om cu bratul lung, de apusean cu

Un fierar, mos…de mult faurea o sabie, dupa ce a ales cu grija aluatul de fier si l-a pus intr-o forma din lut ars s-a oprit sa isi gandeasca opera, a sculptat-o, mai intai in lemn moale si

Din floarea unei pietre de granit A rasarit pe-o ploaie acida, din zenit Agatul Negru, pe-o cruce rastignit. In samburele acru, purtat de vreme, albit Un strop de adevar, din timp sadit sa

Pe fond negru-aramiu vad un gol de aer…cerul si un astru timid…Luna ce vegheaza asupra unui cantec violet. Cand arcusul strans pe coarda scoate sunet din rasina si cand Luna-mi

Regresie in timp, privirea spre sfarsit, zarea, un nor cu rol neinsusit spre marea departare in chip voit… arunc un ban in fantana R Om A latin ma vad culegand R Ou A, la Tine cu adevar

Pe-un deal maret in umbre vad prea-vestita manastire vegheata-n poale de fantana ce-adapa-n vale orice mana. …mai multe stiu copacii, decat vor putea afla bocancii adulmecand cu talpa

Din somn se scoala Greul cu chipu-i alb ca varul Paseste, pragul de pamant si far’ sa-si ia avant incaleca pe vant, sa duca-n taina visul sa nu-l distruga-abisul. De sus de prin

Ce-ai spune, daca ti-as spune ‘ntr-o zi venind mai greu, mai rece, dinspre miazazi c-am smuls cu dintii florile de colt zapezii, caprelor negre le-am furat iezii… adormitii, miruitii i-am oferit

Si daca tot o fi sa fiu de azi eu am sa cred a fi acel ram prin minte, pe buze si pe dinte… Pentru un timp ce-a fii din lipsa maselelor de minte credeam prea mult in lipsa de cuvinte, in

Peste timp sa-mi trec un val si-am sa-ti scriu de pe ast mal: Se intampla sa se-auda muzica-ntesata-n unda, susur tremurand intr-o apa odat’ lina; Un pod schimbat de vreme cere parca sa te

Nescrisul necuvantului mi-a afectat rutina unei vieti lipsa, lipsa de mental, de suflet, numai instinctul de zbatere al aripilor mai bea din cand in cand cafeaua de dimineata cu mine. Poate din acest

De timp, de neputinta se framanta visul si fara fel sau speta apare gandul cu aripile frante, cu buza pe morminte. De timp, de neputinta apare raza lunii-n zare, de timp si de cainta un

Invatat-a valahul, ce-a trecut de-arborele trac, sa ne instruiasca, pe roman, transformarea unui dac? ... Om a icrustat in piatra numele-si de valah... pentru o idee sacra te-ai

Eu ma cred in mine numai, prin voi prin voi izbesc portretul meu, de Eu de Eu nu citesc pe Iov, din Voi din voi imi trag glasul scris, de mine de mine vibrand inaltul din voi din voi razand prin

Suntem datori o viata-ntreaga Cui...ne-a zamislit, suntem datori o creanga rupta din copacul de granit. Mereu purtam o viata-n dar pana ce o prea-frumoasa doamna se va gandi sa-nchine un

D o r ... combinatie a transformarii spiritului si a metamorfozarii constiintei vietii Rod al dragostei si durerii, Cuvant simbol scanteii-om Mimarea unei filosofii inacceptabil de

Pe cal te desenam si din cuvinte deznodam din ochii spre-nainte, cai ii desenam in trap privirile gandeam... arcuse-ntinse de carbune, creion din coada unui sur... Murg pe coaja de

Bibelou de floare-n cer... nestemata viata albastra Cristal de femeie-n apa... puritatea copilului clar Foc de carbune-n aer... jocul materiei nevazute. Sunt doar simboluri, nu mai