Radmila Popovici

Aha, de-astea-mi ești? Știi că mă topesc după poezia \"matematică\", însă asta, cu atîtea arome, sunete și culori chiar m-a vrăjit, așa că... ne-am găsit, \"soro de poe\".

Pe margine de prăpastie, tot poemul, fiorul din clipă în clipă al prăbușirii, soare indigo - antonim al strălucirii, bătăi de clopot în sînge și chemarea pe același rug, moarte în doi, adică esență, adică... cuvintele mele nu mai știu...

\"tu\" -
punct care împrăștie raze în cele mai ascunse de lumină spații, subiect al nesfîrșitelor exerciții de adresare, simbol al căutărilor fiecărui \"eu\" într-o lume muribundă, la capătul oboselii, cu \"stop-cardiac\" - urile specifice sindromului singurătății infernale...
eu,
cu fiorul lecturii

Eduard, mai ieri erai din Arad, azi, însă, văd că ți-ai găsit numele care, probabil, te caracterizează mai mult și ești... din București. Bine, lăsînd la o parte \"gluma\",
ți-am citit textele, am remarcat simplitate și simboluri, pe alocuri sensibilitate și accente spirituale...
Revin, dacă nu te pierd printre \"(L)nume\".

Nu mergi la Casa Diamant*,
Știind că are alt amant,
Te crezi un Bond la Eliad* -
De pușca-ți și \"cowboii\" cad.

Stimate Eduard, remarcasem anterior că ai ceva cu rușii (în subsolul unei epigrame), dar nu mă privea, deși insinuările tale erau indiscrete. Aici, însă, dai busna nu atît să-mi faci un comentariu, pe cît să-ți afișezi enorma \"dragoste\" față de ruso-moldoveni. Îți sugerez să cauți o țintă mai însetată de polemică cu aer politic și, poate, nu pe un site de poezie. N-am chef să mă îndreptățesc, cu atît mai mult să-mi apăr încercările poetice de \"mânz\", cum afirmi tu, de \"sus\", că ar spune Maiorescu. Îți apreciez oricum marele efort de a-ți pune mintea cu un \"biet învățăcel\" ca mine.
Succes, sunt sigură că ai nevoie!

Monica, în schimb cîtă prospețime după ploaie! Uneori apare curcubeul, mai multe odată. Ai zice că merită să existe vărsători(uri)(oare).
Maria, maaare mi-a fost surpriza și încîntarea să am un astfel de musafir prin rouă și spini. Am impresia
atît de \"în serios\" nu mi s-a luat nici o poezie. E ceva nou pentru mine cu excepția romantismului care există. În doze mari. Ai perceput mesajul întrecîndu-mi toate așteptările. Mă simt onorată și, oarecum, alintată. Dar să nu se creadă că mi-au crescut aripi prea lungi, încît să mă ridice mai sus decît pot plana.
Multă recunoștință pentru atenție și încurajare!
Tuturor, cu drag,
umbra lunii

Numai cei cu mintea trează
Muze noaptea nu visează,
Căci au treabă de făcut -
Spini s-arunce peste Prut...;)

Tic-tac-ul acestui ceas s-a făcut auzit de sub rouă și umbră; în aceeași cenușă a frămîntărilor arunc tăișul clipei vii și mă las doborîtă de mireasma polenului de taină.

Se pare că, de-atîtea sărbători,
\"a\" micule, Amic, matale mori...
De dor de Anda, ori de altă muză,
Acuzi tot \"site\"-ul fără nici o scuză;).

Ochiul unora dintre noi o fi făcut bătături la ceea ce-l sensibilizează pe cel înarmat cu atenție și prospețime. Păcat de atîta gunoi și, mai ales, de \"întunecime\" la propriu și la figurat, ce are a se strecura în retină.
În cîteva imagini ai născut o atmosferă amplă. Dură, reală, tristă. Durere provoacă poezia ta și recunoștință. Ajungem să ne simțim uneori singuri în fața propriei scîrbe. Și aceste intervenții, aceste \"cutremurări\" așternute spre văzul altora, ne mai încălzesc. Dar orice are limită. Trece în altceva. Cu timpul.
Florin, Diana, Vă pasă și asta atinge. Simt că nu sunteți unicii.

Subscriu cu satisfacția retrăirii. Mai bine nu se poate - cu lux de sinceritate împletită cu umor. Mi-a făcut plăcere să citesc un articol \"viu\" atît frumos ilustrat. Seara aceea de 22 aprilie a lăsat impresii de lungă durată. Diana și Florin - cuplul \"poezist\" atît de armonios m-au cucerit și nu doar pe mine. Mi-a rămas în memorie poezia Dianei despre \"talent\". Și magazinul de cărți \"Luminița\". Din păcate, și vocile nemulțumite ale rusofonilor. Florin dialogînd cu Mihai, mai bine zis cum era el \"puiul lui\". Andrei și Victor punînd ceva creativ la cale. Ion Diviza cu \"promisiunile\". Eu cu Silvia într-o polemică aprinsă, care, de altfel, ne-a lăsat cu părerile proprii, deși le respec mult pe ale ei. Bănuiesc că experiența de ziarist are un cuvînt de spus. N-o am. Dar mai depinde și de alte \"particularități ale individului\". Pînă la urmă nu ne puteam despărți, asta e. Noroc că au început să ne caute de pe acasă. Vîntul era înfuriat rău, dar ne-am ținut pe picioare și acum, că ne-am mai \"limpezit\", îl așteptăm pe cel de-al treilea, de astă dată, probabil, în studioul TVC21;), pentru a evita intervențiile nedorite. Și nu în ultimul rînd, înainte să mulțumesc tuturor pentru plăcerea acelei seri, Vă urez frumoase și pline de pace și căldură Sărbători de Paști!

Le dau dreptate lui Ion și lui Lucian!
Contează mult ceea ce faci, nu-s încercări, sunt fapte și pentru o persoană suprasolicitată precum ești, e mai mult decât plauzibil. Voi face tot posibilul să fiu prezentă și eu, sunt bucuroasă să Vă vad, aud, cunosc (pe Diana, Florin și ceilalți poeziști). Silvia, știi bine că ai aprecierea mea și nu doar, îți mulțumesc pentru tot ce faci, pentru ceea ce ești! Mă alătur, dacă îmi permiți îndrăzneala, celor care invită, cu o vorbă deocamdată.

Narcisul te va îmbăta,
Laleaua te va-nviora,
Magnolia te va-ncânta...
Atâtea flori de ziua ta!

Anda - la mulți ani!
Maria - toată recunoștința!

De fiecare dată când trec pe aici, mă bucur să văd frumusețea și să adulmec prospețimea! Îți mulțumesc și te așteptăm la Chișinău!

Să știi că de data asta faci față pseudonimului tău \"degradat\", căci dai dovadă de un temperament de invidiat! Chiar ar fi bine să vezi, lăsând fotbalul la o parte, dacă nu cumva Mama-Natură a fost atât de mărinimoasă, încât să te facă vreun scenarist din ăștia, care plac mulțimii și să te scanezi;). Văzui în mod sigur \"Pisica albă, pisica neagră\"? Voi ține pumnii pentru tine, dacă promiți să crești, să nu te lași flatat de micile succese, ci să pașești, pas cu pas, în \"nebunia asta\" atât de necesară, care dezbracă adevărul pân-la piele și zice: \"Primiți-mă, nu Vă mai fandosiți, căci până la urmă, în mintea Voastră, sunteți ca și mine, iar dacă, totuși, aveți atât de mult bun simț, încât să Vi se dezguste, nu aveți decât să mă ocoliți, căci în suflete preacurate nu mă bag!\" Mai în glumă, mai în serios, sper
să-mi fi înțeles insinuările și încurajările și, riscând să mă repet, ți-aș recomanda subtilitate și organizare. În rest, cu un strop de talent, toate se cultivă!
Alături, Ra.

Nu suficient de des, dar, totuși, uneori te caut să te ascult și îmi arunc gândurile în oceanul tău de sensibilitate și atenție, de profunzime și oarecare smirenie - chiar mi-i frică să te caracterizez cumva, căci s-ar putea să găsesc prea puține și prea simple cuvinte pentru a ajunge la înălțimea firii tale, deaceea, \"lasă-mă doar să-ți las\"... acest semn întru a-ți spune cât de frumos îți e sufletul, pe care îl găsesc în această lume virtuală, dar, pe alocuri, mai reală decât cea palpabilă.
M-ai ajutat să văd prin ochii tăi multă lume, multă poezie, multă iubire și, se pare, iubire nemărginită, fiindcă nu întâmplător subscriu aici și chiar în această secundă îmi cer iertare pentru îndrăzneală și pentru lipsa unui comentariu ca atare! Te admir sincer și doresc ție și acestei minunate lumi din jurul tău multă poezie, iubire, credință și pace! Sper că nu e niciodată inutil ori prea târziu să faci o confesiune, dacă ea ascunde adevărate simțuri!

Sunt în vagonul de alături, mi-a părut că aud ceva, ahaaa, era povestea ta... Veșniciile îs toate la fel, iar când vei sari, să mă anunți!

\"Un strigăt stins îmi sfredelește rana
Iubirilor ce nu mă mai frământă.\"

Iar inima din sânge mai avântă
Găsing printre ruine vreo pomană...
Și a mea și-a găsit aici un locușor întru frământare.

O iau și eu cu mine, va fi un ceasornic viu și mă va îmbia să-mi trăiesc clipa.