Noaptea

Viața mea o ia pe un făgaș nou. Schimbări...vor fi ceva. Nu mă voi trezi în acelasi pat, iar priveliștea de pe geam va fi alta. Vor fi mai mulți în casă. Va trebui să învăț a ceda. Va fi mai puțină liniște și în fiecare zi îi voi vedea pe cei dragi. Am stat doi ani departe de familie. Dar un lucru va fi la fel. Voi continua să fiu singură. Vor veni și zile bune, sunt convinsă. În sinea mea, mereu am fost optimistă. Greu de crezut. Au fost vremuri în care nu vedeam sfârșitul. Mă sufocam. Mereu așteptam pe cineva să mă scoată din negură. Cavaleri pe cai albi, bărbați de care mă îndrăgosteam, în mintea mea erau soluția. Niciodată n-a fost așa. Cavalerul, văzând că prințesa nu e în apele ei, se urca pe cal și pleca. Voiau să vadă zâmbete, nu fețe triste. Prințesa nu știe cu ce a greșit. Nu i-a spus nimeni cât de mult contează să fie veselă. Și să nu depindă de nimeni. Cavalerii vin sau pleacă, dar eu trebuie să am grijă de mine. Am crescut și mă simt aruncată într-o lume pe care n-o cunosc. De-abia învăț regulile.