Poezie
Lunile secetei
1 min lectură·
Mediu
toți avem marile momente ale setei
sete bandită împânzită de cuțite
ce nu desparte
nu leagă
nu idealizează
zile săptămâni luni de secetă
târâtoare pe o limbă aspră
bifurcată într-o golgotă
vânturile izbindu-i pieptul gol
adulmecându-i trandafirii arși
ai papilelor gustative
urletul slobozit în arii ale sfâșierii
ne întoarce neconcentric
în oglinda spartă-n pătrare de lună
necunoscuți nenumiți nouă
odată cu electrocardiograma acestui timp negru - viermuit
copiii se nasc
sistemele solare își dispută ceruri
semințele crapă
furnicile clădesc lumile sufletului
afacerile prosperă/falimentează
iubirile înfloresc/ațipesc
prinos adus remorcilor frigorifice ale zeilor.
024.019
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Pteancu Laura
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Pteancu Laura. “Lunile secetei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pteancu-laura/poezie/249275/lunile-seceteiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PLAceasta poezie nu este lucrata.Deci ai dreptate intr-o anumita masura. Mie imi plac metaforele matematice ce mascheaza sentimentul , ce au nevoie prin definitie , de spatiu, e vorba de un joc deci. Remarc si jocul tau exemplificativ de imagini scurte, fulgurante, dar uneori aceste imagini pot parea disparate si fade. Mai ai dreptate intr-o privinta , nu-mi place finalul, probabil il voi schimba. Mersi de trecere.
0
Uite un joc pornind de la textul tau:
imi e sete
sete de cuțitar
imi desparte limba
de cuvinte
sete de golgotă
ne târâm pe o urma uscată
în care vânturile se opresc
ca intr-un piept gol
fara cruce
în tot acest timp
semințele crapă
furnicile clădesc lumi
necunoscuți nouă înșine
ne ascundem palmele in oglinzi
ca intr-un joc