Unui dentist

că am mai întâlnit poanta. Poate mă înșel...

dvs. ați mai întâlnit-o, eu cu siguranță nu; ideea mi-a venit de la o replică dată la textul "De la festivitatea de premiere", replica "Băiatul lui tata":

Chiar e groasă tevatura,
Fenomenu-i uimitor:
Nu doar că le-ar fi rupt gura,
A intrat și-n gura lor...

Dan-T

Simpaticule Dan T, genitivul substantivului "glumă" este "glumei"-Trebuia să cauți altă rimă pentru cuvântul "lumii".

am avut curajul de a folosi o sintagmă mult uzată de nume grele ale epigramei, până și la concursul de la Chișinău, dacă nu mă înșel, a fost o temă: Sfârșitul glumii la români!

Mulțumesc pentru semn mult stimate Tataie, multă sănătate!

Simpaticule, sau parasimpaticule

Tema de la Chișinău era "Sfârșitul (g)lumii la români" și era un joc de cuvinte.
Cum catrenul tău de aici nu se bazează pe acest joc, și nici nu l-ai trimis la festivalul de acolo, ar trebui să folosești genitivul corect : "glumei".
Pune mâna și caută altă rimă.
E.S.

Pune mâna și caută altă rimă.
E.S.

Imposibil nu mi-i
Rimă să găsesc
Dar în rândul lumii
Și-așa e firesc!

Dan-T

Când găsești o rimă convenabilă, anunță-mă și pe mine, te rog. Trebuie să-mi modific o epigramă mai veche, cu aceeași hibă.

Vecinele bârfesc

Am depășit de tot hotarul glumii,
Morala mea e mult sub parametri,
Așa că am intrat in gura lumii
Însă nu mult... vreo șapte centimetri.

Îți sugerez eu o rimă, că doar stai pe litoral și pe acolo au fost plantați palmieri.
Dum - dumi (pl), dumii
E o specie de palmieri.
Trebuie muncit cam mult ca să introduci rima asta în epigramă. Și pe urmă mai trebuie să pui și o notiță la subsol.
Îți urez noapte bună și o duminică frumoasă.
E.S.

soluția e simplă:

Hotarul glumei l-am escaladat,
Morala mea e mult sub parametri,
Așa că-n gura lumii am intrat
Dar nu prea mult... vreo șapte centimetri.

Însă este aritmic, iar rimă la "lumii" am găsit doar ce am folosit în replica de mai sus, " ...(n)ù mi-i"

... așa e mai bine?

Unui avocat

Mă uimește ne-ntrerupt
Și o spun cu mult temei:
Gura lumii n-a prea rupt...
Da-i mereu în gura ei!

Dan-T

Eugen, eu țin la respectarea normelor gramaticale. Sunt de acord cu observația făcută de Tataia. Mi-a atras și mie atenția când am postat o epigramă cu aceeași hibă. Cert este că, în urma concursului de la Chișinău, unde tema a fost "Sfârșitul (g)lumii la români", au apărut multe epigrame cu acel cuvânt.
Revenind la propunerea pe care i-ai făcut-o lui Dan, dacă am de ales între a folosi "glumii" și "dumii" într-o epigramă, optez pentru prima variantă. Imaginează-ți că ești la un festival de umor și citești epigrama, apoi vii cu explicația: "Știți, dumii sunt niște palmieri. Acum, că ați aflat, puteți râde!".
Cred că ideal ar fi să evităm aceste rime (și varianta greșită "glumii", și cuvântul necunoscut "dumii"). Dan Prundoiu a demonstrat că se poate.

"Trebuie muncit cam mult ca să introduci rima asta în epigramă. Și pe urmă mai trebuie să pui și o notiță la subsol."
E.S.

Era o glumă, nici nu mi-ar fi trecut prin cap să folosesc vreodată cuvântul dumii. Dacă Norică l-ar fi folosit după ce i l-am sugerat, probabil tot în glumă ar fi făcut-o.
la Chișinău era normală folosirea formei "glumii". Jocul de cuvinte din tema propusă acolo este reușit.
Și o spun obiectiv. pt că eu nu sunt un fan al acestor fesivaluri și în consecință ele nici nu sunt un reper pt. mine.
În rest e bine să evtăm forma glumii.
Vali, punctele noastre de vedere coincid, mai puțin cel depre festivaluri.