La partaj

ca mai trebuie gandita poanta. sa achiti banca nu stiu cat de literar ar suna. Apoi zic eu va lu'a nu are apostrof.Nici ca originalile nu este deosebita, am citit de curand una semnata Sorin Olariu cu bunicul si ingredientele de aici.Nu e vorba de a abandona ideea doar pentru ca nu e noua ci de a construi corect si solid.

primul enunt e bine
apoi vine ceva in versul doi cu prea mca legatura logica cu restul
sa zicem ca si versul trei are noima, dar pierzi logica limbii romane literare in final, "lui revenind" nu imi suna bine nici singur, nici cu "s-achite banca."

nu mi se par în regulă:

S-a judecat corect pricina,
Deși insistă, pițipoanca
Va lu'a doar casa și mașina
Lui revenind... s-achite banca!

Eu aș versifica așa:

S-a judecat corect pricina,
Deși insistă, pițipoanca
Să ia și casa, și mașina,
Urmând ca el s-achite banca!

mijlocirii... . Vin și eu cu o variantă, (o "lacrimă")... din prea mult haz (de necaz)!

S-a judecat corect pricina;
Dar, cum insistă pițipoanca,
Va lua-n partaj tot, și mașina,
Iar partea lui... s-achite banca!

O zi bună, tuturor!

într-adevăr, foarte corecte (dinnou) sesizările
iată deci, am folosit un artificiu la "a lua" pentru a sugera citirea lui monosilabic, altfel nu prea îmi ieșea ritmul. pe urmă, știu că nu merge nici "lui revenind" dar am forțat să îl înghesui în (același) ritm.
cu ultimele două versuri voiam să remarc tupeul tinerelor puse pe "căpătuială" care, după ce ia omului tot ar mai vrea și o pensie de ăntreținere, sau mai știu eu ce... dar intenția mea era și să pregătesc cumva poanta "lui revenindu-i... nu știu, moșia, palatul...
dar într-adevăr totul e forțat, ce ziceți, vă rog, de varianta:

În timp ce dezbăteau pricina
Insistă-ntr-una pițipoanca
Să ia și casa și mașina
Iar lui să îi rămână... banca!

Vă mulțumesc și aștept sugestiile, vă doresc o zi bună!

e o neconcordanță între timpurile verbelor: în timp ce dezbăteau (la trecut), pițipoanca insistă (la prezent). În varianta mea, virgula din versul al treilea era corect pusă: "Să ia și casa, și mașina".
Ultimul vers mi se pare mult mai reușit așa cum l-ați formulat acum.
Părerea mea...

dar:


Să judece corect pricina
Insistă-ntr-una pițipoanca
Să ia și casa, și mașina
Iar lui să îi rămână... banca!

cu observația că nu insistă-ntr-una, ci insistă-ntruna.

asocierea "insistă-ntruna" miroase a pleonasm...

mulțumesc foarte mult d-na Vali, sunteți într-adevăr o persoană deosebită (alături bineînțeles de dl Gărda și de dl Miclăuș...)
pentru a elimina confuzia de pleonasm o să schimb și acea formulare.

vrând să schimb acea formulare suspectă de pleonasm (cu toate că eu mă gândesc la faptul că "întruna" relevă durata insistenței) am ajuns la altele:

Soluționând pricina
Hotărâtă-i/Cere-ntruna pițipoanca
Să ia casa, și mașina,
Lui să îi rămână... banca!

sau:

Să judece corect pricina
E hotărâtă pițipoanca
Să ia și casa, și mașina
Iar lui să îi rămână... banca!