Porumboiu Nicusor

Trapta cu trapt-am vrut sa urc Pe scara ce o nueai viata A fost frumos la inceput Era o provocare Tot mai abrupta, tot mai grea Intunecata, goala, rece Cu balustrada invechita Cu trepte

Afara-i noapte si vantul parca plange Si plang si eu in mica mea odaie Unde lumina incet, incet se stinge Si plang si eu si plang copaci-n ploaie. Plang eu incet, plange si floarea ce-ai

Din bolta neagra spre pamant O stea coboara catre mare Si-i cere-un strop fara un cuvant Se-afunda-n apa si-apoi moare. Chiar daca si-a pierdut din stralucire Si simte-ncet cum aura-i se

Acum in miezul noptii cand somnul ti-este lin Eu stau sub clar de luna, vars lacrimi si suspin Nu pot sa-ti cred cuvantul, nu pot sa imi revin Floarea iubirii noastre s-a transformat in spin.

Daca nu as mai simti inima ta batand Langa pieptul meu, s-o aud, sa vibreze Stiu ca inima mea ar plange, s-ar opri Nu ar mai avea dupa ce sa se ghideze, Iar, daca, daca ma vei face iar sa

Trecuse-un an dar ma gandeam inca la tine Orasul m-a uitat si banca ne uitase Si-ajuta alti iubiti ca tine si ca mine Sa imparta amorul si clipele frumoase. In parculetul nostru mic si cu

Metalic lant de amintiri prea reci Rugini de sange, verigi topite Ma strange, ma doboara, ma sufoca Cu fierul rece, cu margini ascutite Si vrea sa-nghete imaginea cea calda A trupului ce-a fost

Alerg printre propriile ganduri uneori Printre lumini, pe culuare innegrite Vad chipuri sculptate pe pereti de ceara Strabatute de ape tulburi si grabite Si trepte luminate de licurici

De multe ori as vrea sa nu fiu om sa fiu un fluture, o piatra sau ceva Orice, sa nu gandesc si sa nu plang Sa fiu minuscul sau nimic, as vrea Insa te-as pierde si-as plange iar Caci nu ai sti ca

Ieri o prietena m-a vizitat, avea o prajitura si o lumanare, trecea un an de cand l-a cunoscut pe cel ce il iubeste-n continuare. Privind-o cum zambeste mi-am amintit, ca acum mai bine de un an te-am

Iubirea razei de lumina Ce ai sadit la mine-n gand Nu o pot ascunde cu umbra sau cu ura Si nicicand Nu am sa sparg altarul Ce l-ai cladit din lacrima-ti picata Cea transformata-n foc Si

Pe strada noastra eche, trece-un strain agale Umbra iubirii noastre ii iese-acum in cale El cade pe asfalt, nu stie ce sa faca Ar vrea sa spuna ceva sau poate-ar vrea sa taca El scapa un pumnal

Pe-o ancora uitata in malul invechit Mai zace putrezita doar o veche plasa Mirare pentru pestii priviti la nesfarsit De ochii inecati si seara nu se lasa O zi fara de vorbe, o zi fara de

Aseara fulgerul mi-a ucis un gand Gandul iubirii tale ce-l scriam Pe coala vietii la un sfarsit de rand Cu trandafiri si lacrimi si taceam Plangand. Aseara ploaia mi-a furat un vis Visul

de-atatea ori pe trandafiri eu am calcat nu am simtit mirosul, n-am vrut sa ii privesc ii auzeam plangand, iar frumusetea nu-i salva de o iubire cruda a unei talpi brazdate nefiresc de sangele

Stai la fereastra si privesti La trecatorii cei grabiti Ai vrea sa plangi dar te opresti Cu ochii tai cei obositi Astepti sa vina, vrei sa crezi Ca doar trecutul ti-a fost dat Iara prezentul nu

De-atatea ori am incercat Sa scap de umbra, sa fiu eu Si cerul negru m-a plouat Cu lacrimi albe si mereu Am ezitat sau am fost las N-am vrut lumina, te-am ranit Din intuneric te iubeam Cu

Ma pierd printre gandurile tale Ratacesc in propria-ti fiinta Inot in privirea ta cea senina Zidesc un suflet nou Cu a ta credinta Hranesc padurea planetara Cu lacrimile tale de cristal Ofer

Spuneai candva de o comoara Ce ai ascuns in palma ta Nu te-am crezut, mi-ai aratat O lacrima cazuta dintre nori Parea o stea. Cand ai plecat mi-ai daruit Sufletul tau imachetat Nu te-am crezut

Copilării și gesturi încă nefăcute Lumini dansând tremurător în păru-ți desfăcut Cuvinte nerostite de buzele-ți tăcute Fiori și aburi, păcatul nefăcut Mă-ndeamnă să te chem din nou, să te

A fost o dat-o noapte ca orice alta noapte Cu luna si cu stele, cu umbre si cu soapte Cu negru si crepuscul, sperante si-ndoiala O noapte oarecare si totusi speciala. M-am dus langa

Afara ceru-i purpuriu Iar ziua va veni curand Tu dormi cu trupu-ti dezvelit Eu te privesc incet oftand. si iti acopar trupul fin Cu asternutul din dulap Eu te sarut, nu te trezesc

Un zambet fals, sarut de fum Durere-adanca-n infinit Iubire neagra, vis de scrum Tu nu ma stii, eu te-am iubit Suflet de gheata, om de fier Esti totusi calda, esti o stea Tu esti chiar

Stau singur la o masa si sorb dintr-un pahar Uitarea si eu beau si ea tot nu ma-mbata Nu pot sa uit de tine, de-amor si de amar Si beau si rad si plang si toate trei de-odata. Si sorb