Un om cu pletele scrum
vindea libertatea la bucată,
cu ridurile pictate
și îmbrăcate în mătăsuri sintetice.
O vindea ca pe-o sclavă obraznică,
plină de dizgrație, atârnându-i de gât lanțurile
În mirosul dulceag al focului
Se legăna c-o pipă fumegândă,
Bătrânul vremurilor.
Ceasul bătea din oră-n oră,
La 3 și 3 minute.
La fiecare gong prelung și ascuțit,
Bătrânul cu
Plouă
Pe pervazul umbrelor de fân.
Umbra de picur de ploaie
Își privește-n agonie trupul
Scurgându-se pe geamul rece.
Miros de apă cu sulf, miros
De suflete-necate-n carbon.
Umbra de picur
