Mi-am pironit oasele feței
în pustiul palmei
Cu ochii spânzurați de fiecare picătură de ploaie
Pribegesc de la tâmple în jos
Sunt stearpă de gânduri
Și vreau dializă
Să-mi scutur noroiul din
Mi-am cascat gura s-anfulec golul ce mă cuprinde...mi-am crispat genele... mi-am incleștat pumnii...și am urlat in gand...inconjurată de munti și paduri...am eliberat stigatul mut al
Au plans copacii Doamne,
Si pe alei masacru de frunze
Au plans copacii Doamne,
Si lacrimile nu le pot strange
Au plans copacii Doamne,
Si ne scaldam calcaiele in sange
Au plans copacii
Uneori as vrea sa-ti pot jeli trupul
si nu doar inchipuirea
Te-as lepada Nefiintei
de te-as simti macar o data aievea,
de ti-as putea atinge maruntaiele
cu degete tremurande
si nu doar
Privirea mea iti sopteste chemarea
in zori...
Te cauta
in dupa-amiezi solitare...
Iar spre intuneric...
lacrimile te striga
pana cand strigatul doare
iar pleoapele isi frang aripile
in
Mi-am ucis dragostea
in pantecul sperantei
de teama deziluziei.
Dar cate n-am ucis in viata asta,
lasand doar cruci in urma mea.
Mi-am plasmuit cu mintea viitorul
dar l-am intemnitat apoi cu
Si ceas de toamna bate in vazduh,
Si atipesc pe veci copacii fara duh,
Si jalea dulce doar ecourile musca,
Si deodata zarea s-a ingalbenit la chip,
Si rastignit mi-e sufletul pe cruci de
Mi-am ingenunchiat pacatele
la altarul pasilor tai,
caci mi-a sangerat destinul
in veninul existentei.
Si in zadar am domesticit fericirea
intr-o salbatica jungla a vietii,
in care te-am
