Poezie
pe mijlocul autostrăzii un pantof de cristal. mustrarea de dincolo de betoane
2 min lectură·
Mediu
este aproape imposibil
ca sclipirea lui și aici nu se găsesc cuvinte
pentru a descrie lumina ce izvora din el
să nu atragă atenția oricărui șofer
autostrada este în acel punct suspendată
destul de sus față de pământ
destul de izolată față de câmpul
înconjurător deși în alte părți e altfel
e un caz diferit și deosebit
primul care urmărește dâra de insolit sticlind
nu este decât cel așezat pe locul mortului
un pasager obișnuit fără ceva
de scos în evidență
un pantof exclamă întorcându-și
cu viteza deplasării ochii spre mijlocul autostrăzii
acolo este așezat oare cu bună știință
se întreabă cel ce conduce el știe
cât de improbabilă este acea
prezență acolo intangibilă în
integritatea ei
deși se îndepărtează repede
discontinuitatea în prinderea irisurilor
nu se realizează dintr-o dată
toți văd acel pantof de cristal dar nimeni nu coboară
nu poate coborî
autostrada este periculoasă în apropiere
un panou anunță câți morți câți răniți
ce să caute un pantof de cristal
pe o autostradă aglomerată permanent
și cum supraviețuiește traficului obscen
să nu credeți că eu nu mă întreb
este inevitabil întrebările răsună încă
în mintea mea și-l văd din ce în ce mai des
și am tendința deloc alarmantă
să înlocuiesc mirările cu el
înnegurarea să o fac transparentă
mă întorc mai altfel la locul marcat
încă de la intrare pe autostradă opritul interzis
și chiar opresc și nu sunt singur
și autostrada chiar este năpădită de pantofi de cristal
oamenii ca mine
sunt atât de mulți
totuși
024.317
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Plopeanu Petrache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 250
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 43
- Actualizat
Cum sa citezi
Plopeanu Petrache. “pe mijlocul autostrăzii un pantof de cristal. mustrarea de dincolo de betoane.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/plopeanu-petrache/poezie/1826112/pe-mijlocul-autostrazii-un-pantof-de-cristal-mustrarea-de-dincolo-de-betoaneComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Am mers cu interpretarea pe o linie poate comună, transmutând simbolistica de aici în lumea artei. Și mi-am spus că poate e mai bine că nimeni nu coboară spre a vedea strălucirea pantofului, trăind cu iluzia unei splendori. Unii respectă regulile, alții sunt indiferenți și mai pot exista multiple motive care să împiedice \"oprirea\". Aș mai spune, așa cum sugerează și imaginea sdin ultima strofă - \"și autostrada chiar este năpădită de pantofi de cristal\", - că apropierea ar putea aduce și deziluzia, prin imaginea unui fals, nicidecum a unicatului. Dar aceasta nu înseamnă că \"pantoful de cristal\" nu există.
0

am lecturat un text frumos, bine articulat in jurul ideii si a `silogismului poetic`, un text prin care dai impresia unei stari totala ce vizeaza realitatea, unei intrebari despre care ai dori sa-i cunosti raspunsul, o implicare a eului si o relaxare binevenita dupa fiecare imagine si idee exprimate.
am lecturat un poem frumos si placut, articulat si expresiv din punct de vedere al imaginilor si a sentimentului lecturii,
cu placerea lecturii si prietenie,
petru hamat