Poezie
și era pielea ei plină de fluturi. iluzia trecerii prin aripi
1 min lectură·
Mediu
femeile acestea cu dermatite cronice pline de timp
și-au luat rolul de fluture în serios nu vorbesc decât de lepădarea clipelor
vor pluti acestea ca un polen ridat prin
locurile încă goale neocupate de lumină
ai văzut metamorfoza firelor de praf în diamante?
ai văzut metamorfoza aripilor în piatră?
există o constanță în decaparea strat cu strat a frumuseții
se petrece întotdeauna în cea de-a 25-a oră a fiecărei zile de vineri
când fiecare femeie redevine fluture
aruncă mângâierea unui fulger mut peste ea
ai încetat să strigi chemarea înapoi a lunii?
ai încetat să speri în abluțiunea întunericului?
prea multe femei pentru sfânta pătrime a cercului
se alungă unele pe altele prin aceeași umbră cantabilă a zborului
întotdeauna un fluture le învață negarea
de aceea ei sunt găsiți atât de rar în budoarul lor
ai găsit între suspinele lor piatra filozofală?
ai găsit între aripile lor ultima thule?
sunt sigur că n-ai văzut n-ai încetat n-ai găsit
ești un vierme de ceață de sfârșit de necunoaștere
cum ai putea tu să-ți însușești identitatea femeii înainte de trecerea vremii ei?
012090
0
iata:
\"prea multe femei pentru sfânta pătrime a cercului
se alungă unele pe altele prin aceeași umbră cantabilă a zborului
întotdeauna un fluture le învață negarea
de aceea ei sunt găsiți atât de rar în budoarul lor
ai găsit între suspinele lor piatra filozofală?
ai găsit între aripile lor ultima thule?\"
adevarul meu este departe... dar vorba poetului...
\"sunt sigur că n-ai văzut n-ai încetat n-ai găsit
ești un vierme de ceață de sfârșit de necunoaștere
cum ai putea tu să-ți însușești identitatea femeii înainte de trecerea vremii ei?
da... o zi buna