oglindire

iubirea

m-am săturat de reguli cu ups and downs

cu limitele lor de viteză ca și cum libertatea ar avea nevoie de semne

pe stânga, pe dreapta, suprapuse, un soi de pop-art

golden-years îmi cântă efeminat până la epuizare în cap

nu înțeleg cum de timpul se pliază pe coarde, nu știu nici cum de-ți miști degetele încercând să mă înțelegi la marginea dintre mine și toate sunt eu - un carton, o cutie goală de lapte

mă strâng, îmi pierd focalizarea și transparent încep să mă mișc prin tine, prin cel cu care vorbești, prin cel cu gluga trasă și-mi pierd consistența 75% și mai puțin apoasă în timp ce gândurile celui din urmă devin ațoase

totul e un spectacol

mâinile mele sunt trase în sus, crengi rupte, un semn de viață, un semn de moarte

am uitat cât de aproape sunt toate

și cât de puțin

eu

p.s.: