Poezie
cu mâinile pe genunchi
(jurnal)
1 min lectură·
Mediu
lovind pavajul cu aripile aruncate pe spate
ca într-un curent de du-te-vino
m-am trezit pus în oglindă
pe o parte risipă, pe cealaltă altă risipă
sunt atât de flămând sub ploaie –
privesc îndeaproape prin fiecare picătură de apă
și văd anatomic în disecția asta continuă
frânghii și friguri
din când în când printre noi
se izbește o tăcere ce se prinde spasmodic de ziduri
ar trebui să închid geamurile, vântul croiește drumuri
tresar/tresari
am ațipit îmi spui într-un strigăt-șoptit
și te'ntorci pe cealaltă parte
câtă singurătate se află în toate
și cruzime de sfânt, ce privește cu buzele strânse
și pleoapele între-crăpate
002.116
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petru Teodor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Petru Teodor. “cu mâinile pe genunchi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-teodor/poezie/14048867/cu-mainile-pe-genunchiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.