Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

orbește

1 min lectură·
Mediu
iarba proaspăt cosită
sângele acesta verde
îl simt cu nările, buzele
(oare așa adulmecă și pământul
printre fire de păr și genele strânse
când ne punem sub el?)
"nu mai pot
ajută-mă, mamă, bătrână sunt
și sărmană"
de sub mașină din umbră
un câine
privește cu teamă
și printre ochiuri de sârmă
sub vânt
tremură crengi cu floarea deschisă
negustorul aruncă zarurile
dintr-o mână
în cealaltă
adâncă e noaptea în plină furtună
și-nlăuntru tăcere
și garduri de sârmă
022.771
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
78
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Petru Teodor. “orbește.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-teodor/poezie/13982937/orbeste

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dragos-visanDVDragoș Vișan
Trecere de la planul teluric al cosirii la planul ceresc. Mirosul și gustul verdelui ierbii cosite surprinse sinestezic. Noaptea furtunoasă, paradoxal, are miez de tăcere. O atracție spre repaosul și pacea bucuriilor simple.
0
@petru-teodorPTPetru Teodor
aici este o senzatie mai degraba decat o poezie.

ati rezonat frumos, dar ce-am vrut eu sa (v)orbeasca este contrastul acesta din ultima strofa.

din nou multumesc!
pentru ambele comentarii.
dar mai ales pentru apropiere.

succes si spor!

pt.

0