Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

plecarea

[d.]

1 min lectură·
Mediu
viața într-o scrisoare
părăsită-n cutie
drumurile ce se resorb în fața casei
scaunul gol în pridvor
când aștepți și noaptea
casa cu ferestre-ntunecate
tace
tristă lăuzie
uneori mai răzbate
ecoul de frunze sfărmate
și greul din umbre
iar praful lor se ridică
lăsând albiile crăpate și cerul
mai ud ca oricând
cum strigă pasărea cu aripi dezarticulate
lunecând
pruncii ce-abia s-au născut
dizgrațios tremurând cu geamătul
muget de cerb către colții de lup
ce așteaptă
întrucâtva luminoși
și tu ce treci obiectiv mai departe
șșș, puiul tatii, șșș
nu moartea este cea care nu te primește
ci viața
și
cu cât respiri
ca un copil fără tată
prin tine
foșnind incerte
crengi către cer
desfac mugurii bete
prinzând rădăcini
002019
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
119
Citire
1 min
Versuri
33
Actualizat

Cum sa citezi

Petru Teodor. “plecarea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-teodor/poezie/13910959/plecarea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.