Poezie
În întregime
1 min lectură·
Mediu
Un demon, stirpe diavolească,
Pe mine azi m-a vizitat,
Şi dornic să mă ispitească,
Iscoditor, m-a întrebat:
„Din toate lucrurile frumoase
Ce-s dăruite de natură,
Roze sau negre-ntunecoase
Ce-alcătuiesc a ei făptură,
Care-i mai dulce?”-Ntr-o clipită
I-am spus acelui Necurat:
„Fiindcă Ea-i desăvârşită,
Eu n-am nimic de preferat;
Şi nici nu ştiu ce mă încântă
În frumuseţea ei vrăjită:
E Noaptea ce alină, sfântă,
Sau Aurora strălucită?
E-n trupul ei armonios,
Atâta dulce melodie,
Încât mă pierd neputincios
Ca-ntr-o imensă feerie.
E-a simţurilor, fericită
Metamorfoză-ncântătoare:
Suflarea-i – muzică vrăjită,
Iar glasul ei – parfum de floare!”
Traducere de Petru Dincă
008209
0