Poezie
Drumul copacilor
1 min lectură·
Mediu
II. Drumul stejarului
Am întâlnit stejarul,
vechiul stejar cu albine,
el are întotdeauna inima deschisă, dar mai puține albine,
mai puțină miere în adâncul inimii sale negre.
Roiurile l-au părăsit, poate –
sau eu am trecut prea târziu astă-seară.
Stejarul își scutură capul bătrân
ca un om foarte singur...
III. Drumul ulmului
Am întâlnit ulmul.
Nu un ulm celebru,
ci un ulm fără ex-voto,
întorcând spatele drumului oamenilor.
Coloana sa de lemn, rugoasă, goală, enormă,
a încercat cineva vreodată s-o strângă în brațe?
Noi i-am măsurat cu un fir de mătase
coloana de lemn care nu încetează
să se îngroașe-n tăcere.
Dar să te-ngroși – cine-a văzut vreodată îngroșându-se un ulm?
Atâtea zile și nopți, atâta soare și apă,
pace, uitare, noroc... atâtea și-atâtea!
Între curățătorii de arbori, omide și vânturi calde ce-adie,
eu am cunoscut umila Răbdare.
005853
0