Poezie
Dulapul
1 min lectură·
Mediu
E-un dulap larg, sculptat, din stejar înnegrit,
Având aerul bătrânilor buni... e deschis;
Ca un val de vin vechi, din el s-au trezit
Miresme ascunse, îmbietoare, de vis.
E plin ochi – o dezordine de găteli și nimicuri,
De toalete străvechi, rufării parfumate
De femei și copii, dantele, baticuri
Ale stinsei bunici, cu grifoni mari pictate.
Medalioane, portrete, grațioase șuvițe
De păr alb ori bălai, și uscate crăițe
Cu parfum ce se-mbină cu miresme de fructe.
– O, dulap, tu știi multe povești minunate
Și ai vrea să le faci tuturor cunoscute
Când prealin se deschid ușile-ți fermecate!
0128
0
pe curând, tama