Poezie
Trenul
1 min lectură·
Mediu
Trece trenul prin Chitila,
Trece iute bată-l mila
Și se-ndreaptă spre oraș,
Ca un șarpe nărăvaș.
Călătorii șifonați
Stau la geamuri cocoțați,
Enigmatici și celești,
Toți privind spre București.
- Trenule! - vântul întreabă,
- Pentru ce atâta grabă ?
- Cum de ce ? Nu vezi că-i seară
Și încă n-am ajuns în gară.
023.214
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petre Augustin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 55
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Petre Augustin. “Trenul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petre-augustin/poezie/13948543/trenulComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Și călătoriile cu trenul aveau farmecul lor, dar asta-i o poveste veche...
copilărie, tinerețe,ehei!
Îmi plac scrierile tale cu amintiri.
copilărie, tinerețe,ehei!
Îmi plac scrierile tale cu amintiri.
0

Trenul fuge șuierând, agitând pe câmp sulfina.
Din răcoarea de buton pe care-o reglezi cu mâna
Spui zâmbind , privind pe geam: tot mai bine-i cu mașina!