Petraru Carmen

Mi-am permis aceasta poezie vanzand lacrimile pierdute in luxul de a crede in oameni, de a crede ca nu e necesar sa am zeci de stelute si un nivel ridicat pentru a putea spune ceva in ceea ce priveste poezia...se pare ca a fi necunoscut inseamna a fi un artist prost...sau cel putin a crede asta. Mersi de lectura si de comentariu...ma bucurat faptul ca cineva a crezut ca textul acesta merita cinci minute de tastat. Mersi!

As putea spune ca mi-am vandut intr-un final lacrimile si mi-am permis aceasta poezie.De fapt nu imi permit decat dreptul de a considera ca acest text isi gaseste deocamdata locul la personale si ca merita mai multa atentie din partea voastra.Astept comentarii cu nerabdare, in speranta ca ma vor ajuta sa nu \"mor de foame\".

Vali

Nu poti sa mananci ceva pana la greta pe motiv ca tine de acualitale, nu poti sa te imbeti acum decat riscand o mahmureala, nu poti sa te indragostesti cand nu ti se mai ofera surprize. Aceasta simt eu. Mai exista acele \"rara avis\" dar sunt putine. Sper ca nu obisnuiesti sa le \"diseci cu gelozie\"...mersi de incurajare, poate ca voi mai incerca sa sculptez ceva \"trupuri\" noi de poezie pentru cei ca tine, care inca mai asteapta si inca mai au incredere in spiritele care se chinuie sa nu-si modifice esenta si totusi sa fie pe plac contemporanilor.

Am impresia ca ceva se rupe inainte de ultimele patru versuri (trecerea de la amanunt la simplitate, poate). Nu stiu, e doar o parere. Poezia in sine e calda, imi place. Te mai citesc!

Te citesc in continuare..imi cer scuze pentru greseala. Considera ca m-ai emotionat!

Coloana infiniului!...aceasta am vazut dupa citire. O infinita inspiratie, o infinita placere pentru mine sa te citesc! Nu pot da stelute dar te pot felicita!

\"stateam pe trotuar, nemiscat,
cu sufletul in palma, privindu-l
cum ingheta\" ...
Incalzeste-ti sufletul cu amintirea.
Ea nu mai este dar cu singuranta mai exista o ea , poezia.
Daca dintr-un suflet inghetat se poate crea asa o poezie, invata-ma si pe mine cum sa inghet!

Iata o relatie perfecta! Ce bine e sa nu te sufoci!

Poate ca toti suferim pentru \"restul vietii\" sau
pentru \"rostul ei\", poate nu numai \"intr-o noapte\" ci in fiecare zi. Avem \"jumatatea noastra de templu\" si o confundam cu poezia. Amintirile, cred, nu ni le refuza nimeni, poate doar \"inaltul\" mintii noastre. Poate dupa \"sfarsit\" vei gasi si inceputul. Iti multumesc pentru o poezie in care, in felul meu, m-am regasit...e atat de bine sa stii ca nu esti singur.

\"Daca ti-ar merge bine-n viata
Si mult te-ar adora sotia\"
Nu ai mai fi fire isteata
Caci n-ar mai curge poezia.
...o parere de amatoare

Mersi de intelegere. Promit sa iti urmez sfaturile in tot ceea ce voi scrie pe viitor.Inca incerc sa gasesc o varianta mai putin superficiala.

Nu incerc sa-i arat lui Dumnezeu greseliile pe care le-a facut. Mesajul se rezuma la faptul ca din prea multa lumina( avant de creatie) El orbeste cand e pe punctul de a crea iadul. Drept urmare, iadul ia nastere numai in gandul, in imaginatia Lui, fara ca El sa poata vedea ce-a facut(\"ochiul lui orbi\"). E o incercare de justificare a haosului pe care il presupune iadul. Restul strofelor exprima (cel putin aceasta am incercat sa fac) ideea ca sentimentele care Lui nu-i apartin, pe care El le pedepseste, si sunt totusi umane, au aparut prin contrariul lor, adica Insusi Dumnezeu.
Sper ca te-a multumit macar in mica masura explicatia mea.
Ma bucur sa aflu ca ai inteles din lectura poeziei ceea ce am vrut sa exprim. Inseamna ca mi-am atins scopul si iti multumesc pentru asta. Promit ca in viitor sa incerc sa fiu totusi si mai explicita.

Frumoasa abordare! \"Inima uleioasa a pleonasmului\" : o expresie care da ideea de stagnare si totodata de permanenta miscare. De fapt oricat vei incerca sa opresti pleonasmul, tot iti va aluneca printre degete. Intr-un final poate va deveni prin definitie artistic...cel putin la tine, asta se intampla. Felicitari!

No ofense!...Alina, daca ai impresia ca e manea inseamna ca doar ai citit si nu ai inteles. Oricum mersi de trecere si imediat ce voi avea ceva idei, voi incerca sa mai modific cate ceva.

Multumesc mult! Incerc doar sa ating emotii.Cred ca am avea nevoie de un astfel de indemn inainte de inviere.

Cultura multa in versuri putine. Te felicit pentru tot ce-ai scris! Intr-adevar cum spui tu, omul e un \"optimist ratat\", mic si totusi mare, care poate lasa in urma lui doar ceea ce a creat. Doamne ajuta! cum spune un vechi cunoscut. Bine, isuse!

Cam simplu! Ideea stim cui apartine, totusi transpunerea ta
in versuri o gasesc reusita.
Fara cuvinte grele, fara ura, doar resemnare si dorinta.
Se pare ca si moartea tine de dorinta.
Stii tu?...aceste nimicuri iti dau amintirea si in cele din urma e si amintirea un mod de viata.

Frumos, draga Dan!
Imi place: trist si sensibil, aproape agonic si totusi frumos...
E o imagine putin cam nepotrivita pentru primavara. Din cate stiu, aici nu a plouat inca.
Primavara nu se moare, se invie!
Oricum, felicitari pentru pentru aceasta viziune cam macabra de primavara!

Am auzit ca numai oamenii inteligenti inteleg Jazz-ul!
Felicitari pentru o poezie care a reusit sa ma faca sa-mi doresc sa merg pe apa...sau sa ascult jazz?
Cred ca esti un mare amator al trairilor de moment.
Mersi de acesta lectura calda, mersi de martisor!

Mustrarea de constiinta despre care vorbesc este ca am betegit iubirea si vreu sa fiu pedepsita. Fara ultima strofa subtitlul nu ar fi avut rost(cel putin aceasta este ideea pe care am cautat sa o transmit). Prin firul alb nu incerc sa simbolizez snceritatea ci faptul ca adevarul (chiar si in iubire) este cusut cu ata alba. Pe scurt:trimit iubirii un semn ca am fost ispitita sa iubesc, ca am cunoscut dezamagirea unui sentiment \"cusut cu ata alba\", si o amprenta ca sa poata sa ma recunoasca si sa ma pedepseasca pentru greseala de a-i nega absurditatea(orbirea) si a-i degrada astfel continutul(prin aceasta am betegit-o).
Evident am folosit prea putine cuvinte si nu am reusit sa imi exprim ideea. Poate ar fi trebuit sa o insotesc cu acest comentariu.
Oricum, mersi pentru o critica ce mi-a deschis ochii!