ce ar mai face stăpânii
dacă am fi în stare să populăm un număr infinit de planete
cu resurse nelimitate
și ce am face noi
i-am lăsa pe cei care vor
să-și cultive loboda fără tractoare
să
alb
negru
rătăcit
te-aud pe tine
cum cazi din mine în nisip
acolo lucrurile încă nu au nume
și tot ce ne rămîne orbi fiind e să le auzim neînceputul
și singur în lumea nou-născută-mi-este
E noapte-n inima ta mamă
și pânză de păianjen pe-ai tăi sâni iubito
eu iarăși plutesc
flux și reflux încontinuu
mareea îmi spală plămânii
de respirația orașului plăpând
de două veșnicii