Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

ce ar mai face stăpânii

2 min lectură·
Mediu
ce ar mai face stăpânii
dacă am fi în stare să populăm un număr infinit de planete
cu resurse nelimitate
și ce am face noi
i-am lăsa pe cei care vor
să-și cultive loboda fără tractoare
să piardă timpul în zadar în taverne
să nu construiască fabrici și mașinării
să nu fie civilizați
să-și iubească dictatorii
să-și polueze copiii cu zgomotul alb al știrilor
să-și cultive moartea speciei pe propriul corp și necorp
i-am putea ierta pe cei care nu cred în noi
sau în ce credem noi
pe cei care refuză să fie corecți
sau să-și omoare copiii
te urci într-o navă cosmică în formă de parameci
și adormi visând cum mergi desculț pe iarbă
după ploaie cu mama de mână
și te trezești la ani lumină depărtare
pe o altă planetă
doar tu și încă o sută de oameni
privești cum nava pleacă în depărtare
o mână holografică flutură în semn de adio
îți faci colibe, pescuiești, beai cafea cu zahăr din trestie
și tot ce avea importanță acolo
nu mai are aici
toți indicii din stock markets
toate jurnalele glamuroase
toți regii pământului
ești tu cu o sută de oameni
cutiile cu penicilină și rom
un cuțit, chibrituri și semințe
pământul care ți L-a dat ca lui Adam-țăranul
moartea e atât de departe
corpul proaspăt parcă îți miroase încă a pământ
ca-n ziua a șasea când era pe sfârșite
013.600
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
232
Citire
2 min
Versuri
37
Actualizat

Cum sa citezi

Pelin Arditi. “ce ar mai face stăpânii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pelin-arditi/poezie/14089547/ce-ar-mai-face-stapanii

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Din punctul meu de vedere, un text bunicel, coerent, lucid. Sunt citeva lucruri la care eu as renunta, pentru ca imi par cam in plus. Eu asa as fi vazut textul:



ce ar mai face stăpânii
dacă am fi în stare să populăm un număr infinit de planete
cu resurse nelimitate
și ce am face noi
i-am lăsa pe cei care vor
să-și cultive loboda fără tractoare
să piardă timpul în zadar în taverne
să nu construiască fabrici și mașinării
să-și cultive moartea speciei pe propriul corp
am putea ierta pe cei care nu cred în noi
sau în ce credem noi

te urci într-o navă cosmică în formă de parameci
și adormi visând cum mergi desculț pe iarbă
după ploaie cu mama de mână
și te trezești la ani lumină depărtare
pe o altă planetă
doar tu și încă o sută de oameni
privești cum nava pleacă în depărtare
o mână holografică flutură în semn de adio
îți faci colibe, pescuiești, beai cafea cu zahăr din trestie
și tot ce avea importanță acolo
nu mai are aici
ești tu cu o sută de oameni
cutiile cu penicilină și rom
un cuțit, chibrituri și semințe
corpul proaspăt parcă îți miroase încă a pământ
ca-n ziua a șasea când era pe sfârșite






0