Poezie
Nepasare
1 min lectură·
Mediu
Când îmi strig, la miezul nopții,
Melancolicele gânduri,
Tot așa rămâne satul-
Fără cântec, fără fluturi.
Și când mă arunc în lacrimi
De pe stâncile de gheață,
Tot așa rămâne satul-
Trist, tăcut, albit de ceață.
Impasibilele dealuri
Nu îmi mângâie durerea,
Iar lumina Lunii- aspră,
Intensifică tăcerea...
002.376
0