Poezie
Poemul unei lenjerii de 275 de grame
1 min lectură·
Mediu
mi-am întins cât de mult am putut
inima pe patul iubitei
o lenjerie de 275 de grame cu viață
care duce în tot corpul cuvinte
am desfăcut milioanele de brațe o locomotivă
am scos punctele care te fac să plângi
atunci când îți citesc poeme scrise pe drumuri
cu întoarceri scurte pe care dinozaurii politici
lipesc afișe electorale cu forme și culori amețitoare
la care îmi vine să pun acatiste
lungi cât trupul tău
am deschis fereastra am lăsat să intre
pe lustră fluturii care noaptea fac zgomot
când lovesc din aripi lumina
îmi amintesc de patul de lemn din casa Lucreției
în întuneric îmi ridic pe grinzi
lângă resturile de aripi bucăți din sufletul meu
până la răsărit când perdelele
îmi vor arunca în nări lumina cu praf
mi-am desfăcut pumnul
ți-am arătat câte vieți pot avea
ți-am arătat și liniile
pe care mi le calcă zilnic tramvaiele
aglomerate cu țigănci
îmi aduc noroc la kilogram. acum mă scutur
sar în direcții albastre și-mi leagăn buzele
poate o să-mi cadă și sufletul
și degetele într-un canal cu oameni
încălziți pe conducte flămânzi și goi
și poate o să aprinzi și tu candela aceea
să facem dragoste
023.023
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Paul Gorban
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 197
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Paul Gorban. “Poemul unei lenjerii de 275 de grame.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-gorban/poezie/13923160/poemul-unei-lenjerii-de-275-de-grameComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ABsau, mai bine zis, o \'demonstratie\' practica despre cat de frumosi ne face dragostea... (si) cand scriem...
m-a emotionat tare tare poemul asta...
sunt atatea, sa-ncep de la directiile albastre, care mi-au placut maximal :) (well, eu poate mergeam in nist directii oranj, dar na\'... :) ) si acatistele lungi cat trupul ei, si fluturii care loves lumina si acel scos al punctelor care o fac sa planga, si... si... si... uau, superfrumos!
paul, sper ca (s-)o fi aprind deja candela aia... zau ca nu stiu cine-ar fi putut rezista la asa o declaratie calda si tandra...
ziua mea e mai luminoasa fiindc-am trecut p-aci!
multam! :)
m-a emotionat tare tare poemul asta...
sunt atatea, sa-ncep de la directiile albastre, care mi-au placut maximal :) (well, eu poate mergeam in nist directii oranj, dar na\'... :) ) si acatistele lungi cat trupul ei, si fluturii care loves lumina si acel scos al punctelor care o fac sa planga, si... si... si... uau, superfrumos!
paul, sper ca (s-)o fi aprind deja candela aia... zau ca nu stiu cine-ar fi putut rezista la asa o declaratie calda si tandra...
ziua mea e mai luminoasa fiindc-am trecut p-aci!
multam! :)
0
E și o poezie despre un anumit fel de distanțe, veți întreba: bine, dar cum? Iar eu nu voi spune decât: păi așa, despre un anumit fel de ”distanțe”, care nu se măsoară decât în delicatețea unei dantele.