Poezie

Piatra de mine

1 min lectură·28 august 2002

Mediu

Sunt ca piatra aia ce o arunci în fântână,

udă,

întunericită

și seacă-nisip pe dinlăuntru.

Sunt ca piatra aia din mâlul fântânii,

rece,

privind gura luminii,

strigând lumii bolborosind:

lumeee ...

întunecatul de mine,

singurul de mine,

piatra de mine.

Pan

28.08.2002

064.739

Despre aceasta lucrare

Autor: Paul Bogdan
Tip: Poezie
Cuvinte: 42
Citire: 1 min
Versuri: 14
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Paul Bogdan. “Piatra de mine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-bogdan/poezie/24777/piatra-de-mine

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

MC Mariana Cardas✓28 aug. 2002

Si iata-ma in situatia de \"a arunca prima cu piatra\"...Astazi ai simtit asa, maine cu siguranta va fi mai bine...Totusi de ce asa ganduri negre? Cu pietre n-am sa arunc, pentru ca le am si eu pe ale mele (nu pietrele, ci pacatele)...

MB Meda Bittermann✓28 aug. 2002

Pane, la foarte buna revenire!
Iar piatra de tine este din cea de temelie, asa ca nu esti singur...

TN Tudor Negoescu✓28 aug. 2002

Snt convins ca Nichita, daca ar mai fi trait, ar fi fost gelos pe acest poem...
sau, bun cum era el, s-ar fi bucurat...

O om✓28 aug. 2002

\"Fiti fericiti; prietenii dispar cand sunteti nefericiti.\" - Euripide

Asta scrie acum sus, chiar pe pagina asta. Dar cred că nu prea stia Euripide ce spune.

Distincție acordată

LS Luminita Suse✓29 aug. 2002

Cu intarziere dar... iata ce mi-a inspirat acest poem

Precum piatra scăpată imprudent din fântână
ard acum în albastrul concret și plenar
și goală de apă mă usuc în lumina calină.

In juru-mi, clipocesc oameni cu mersul hilar
și corpuri năpârlind umbre încercănate de frig.

De dorul adâncului m-afund în țarână și strig.
Uneori m-alină doar a ploii acidă dojană.

Distincție acordată

LN Liviu Nanu✓31 aug. 2002

Frumos, mai ales finalul...Începutul parcă prea explicit. Oricum, mi-a plăcut.