Poezie
Lupta
1 min lectură·
Mediu
Se încovoaie cerul sub iubirea Ta, Doamne,
apăsându-mi pe umeri.
Ca să mă ridic, nu pot.
Ca să cad, nu voiești.
Ca să trăiesc,
depinde de acele aripi cu care m-am născut din foc,
ascunse acum undeva prin brațe,
printre păcate,
printre gândurile mele
aflate adesea de Tine atât de departe.
Mult genunchi mai pun în țărână ca să scap de mine însumi,
de acesta,
pe care Tu îl iubești fără de sfârșit,
pentru care ai înroșit lumea cu atâta lipsä de räu
încât pe palmele mele curge când sângele meu,
când sângele Tău.
025.181
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Paul Bogdan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Paul Bogdan. “Lupta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-bogdan/poezie/14105765/luptaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
F-Distincție acordată
pan bogdan e cum străjerul care umblă în ascuns unei metafore! poezia dumnealui nu e diamantul pe care îl caută vremea ci ușa pe care intră uneori Domnul să facă prezența!de aceea iertați vă rog dacă din inima mea strig la poartă că vine pan ămpărțitorul de soartă al sângelui!
de fapt...îmi era dor de poezie.ro
cum frumos spune luminând și otilia ardealului de sus și până jos un poem
de fapt...îmi era dor de poezie.ro
cum frumos spune luminând și otilia ardealului de sus și până jos un poem
0
poezia este ca un psalm, am reținut versul acesta:
Mult genunchi mai pun în țãrânã ca sã scap de mine însumi
frumoasă pe de-a-ntregul.