vis exoteric

cum râde pământul între două morminte

când murmură viața ca o vară în ploi

adorm căutat de o buză fierbinte

cu gust de caisă dezmierdată-n altoi

mă pierd între vârste oxigen de rezervă

sunt cântec de noapte al plămânilor tăi

ești fata din care dezmorțesc o Minervă

secunde schimbate în tandri călăi

adună frumosul ca pe-o condamnare

a stilului dulce vrăjit în genunchi

te laud cum laudă toamna o floare

pe care o plânge apoi din rărunchi

Miercuri 17 iulie 2002 ,București