Poezie
elegie pentru rulmenți și furnale
1 min lectură·
Mediu
când trebuie să taci se deschid secrete pentru care poți muri eu
elegant mă privesc în vitrina lor dau jos o scamă aproape duios
aleea pe care pășesc îmi spune calcă-mă după cum ziua nopții
acea îndepărtare pare să reabsoarbă lent tremurul parcului azi
în preajma prietenilor cadența pașilor poate fi o rupere de nori
privită de o copilă prin perdeaua galbenă a unei zile de demult
sunt seară sunt tot ce se întâmplă în jurul meu nu pot fi altfel
firul din lână de viață mi-e rupt ghemul geme tace în rotirea-i
dacă auzi de mine întreabă de oamenii pe care i-am respectat
ei nu se pot șterge nu se pot număra nu se pot apăra doar afla
o sârmă ghimpată îmi va strânge pieptul pentru un boț de aer
tu caută adevărul cu sângele și pune în el un buchet de flori
ți-am așezat scaunul de aur lângă un om abătut apoi am râs
iar ecoul râsului meu se auzea în fântânile otrăvite clipei
002.619
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- paul blaj
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 166
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
paul blaj. “elegie pentru rulmenți și furnale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-blaj/poezie/13969934/elegie-pentru-rulmenti-si-furnaleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
