Mircea Toma:„Ceea ce mă face special este normalitatea care a devenit o excepție în spațiul public”

Marți, 17 ianuarie, o seară geroasă. Amfiteatrul „Nicolae Balcescu” al Facultății de Litere. La „18 trecut de fix” e întâlnirea cu ziaristul Mircea Toma de la „Academia Cațavencu”. Amfiteatrul e plin de oameni. Discuția e o „lecție la studenție” predată de „profesorul” Toma. Se prezintă… A terminat psihologia la Cluj, a ajuns cercetător în domeniu, dar mărturisește că nu i-a plăcut, de aceea s-a reprofilat ca jurnalist. O studentă il intreabă dacă, la început, a fost „educatoare”. Mircea Toma nu neagă și povestește cum, la absolvirea sa, Ceaușescu era supărat pe psihologi. Pe el l-au repartizat la Grădinița pentru copii hipoacuzici din București, unde a stat doi ani. Despre asta spune că a fost o perioadă frumoasă din viața lui: trebuia să-i învete pe copii să înțeleagă vorbirea. Despre sine… „Sunt destul de banal”, afirmă . „Ceea ce mă face special este normalitatea care a devenit o excepție în spațiul public.” Nu poate oferi un sfat de viață celor din sală, dar identifică „marea problemă”: „ nu se poate cuantifica bunul simț.” Agenția de Monitorizare a Presei… Toma declară: „Partea de monitorizare este mai de Cenușăreasă”, pentru că e riscantă și chiar voluntară. Definește agenția în trei cuvinte: drepturile omului, presă, libertate de exprimare. Aceeași agenție a inițiat o campanie împotriva discriminării romilor. Publicitatea… Unii ziariști șantajează firmele și amenință să scrie despre ele, pentru a le obliga să cumpere spațiu publicitar. Toma spune că unele articole nu mai apar în presă, din cauza companiilor care își fac reclamă prin ziare și că aproape o treime din reclame sunt publicate „pentru cumpărarea liniștii”. El admite că se întâmplă și la „Academia Cațavencu”. „Nu poți împinge independența dincolo de supraviețuire”. Are câteva vorbe chiar despre săptămânalul la care scrie: „Cațavencu distruge respectul față de mituri” , în redacție sunt oameni „puțini da’ răi”, iar printre calități au „curajul, inteligența, umorul”. Studenții de azi... Răspunde, evitând subiectul: „nu pot să-mi permit să am păreri”. Dar , pe parcursul discuției încearcă o clasificare: „există o categorie ce aspiră să lucreze în afară și o categorie de supraviețuitori, care au nevoie, în România, încă, de o facultate, dar dacă ei găsesc un job mai bun renunță, nu sunt legați de profesie”. Este ora 19.34. „Lecția la studenție” s-a încheiat. Mircea Toma se grăbește să ajungă la gară. Cu greu reușește să oprească avalanșa de întrebări. Își ia ghiozdanul în spate, acordă câteva autografe, primește invitații de a mai ține prelegeri, apoi pleacă.