Poezie
Dorința
1 min lectură·
Mediu
Ți-ai trimis băiatul acum două mii și ceva de ani
și ai crezut că e de ajuns.
L-ai mai trimis și pe Dante
să ne spună cum ar fi.
Până și picăturile de ploaie
se întreabă
dacă merită să cadă pe pământ.
Iubirea mai trece pe strada noastră,
dar își trage gluga pe cap
și nu știe nimeni unde se grăbește.
Noi încă îi ținem ușa crăpată.
Ce-ar fi să lași toate poveștile,
să-ți aduni arhanghelii,
buni, răi, cum or fi,
și să vii aici, la noi?
Facem puțină curățenie,
ne așezăm la o vorbă,
tu cu ale tale,
noi cu ale noastre.
Poate ținem și un colocviu.
Opțional.
0516
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ovidiu todoran
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
ovidiu todoran. “Dorința.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-todoran/poezie/14206805/dorintaComentarii (5)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
BGBGBogdan Geana✓Avem aici o scriitură provocatoare însă de partea întunecată a forței, inegală, cu un lexic aleatoriu, exploatând în cheie vădit modernă şi epică o problematică sensibilă şi exploatată magistral la Milton sau Madách. Pot înțelege intenția de invocare, însă pe un site literar am pretenția că acest lucru se face tot literar. Din păcate ni se livreaza o dare de seamă încheiată cu o convocare.
0