Planuri pentru azi
De dimineață mă duc și pe la biserică. Cică au adus un sfânt. Dau și eu niște pupături, poate fac zgomot în cer. O să prind ceva curaj și o să-i spun șefului să-mi mărească leafa. Cu
Primul sărut
Te-am zărit și am stat departe, ca să ai drumul liber. Când ploua, mă înghesuiam în picăturile care cădeau pe tine. Dacă aveam noroc, una se prelungea. Era primul sărut.
Ordinea de zi
A scos o foaie de hârtie și a citit solemn: „Iubirea nu figurează pe ordinea de zi. Sunt atâtea integrame de rezolvat, atâtea absențe care cer aprobări. Tu poți să mai aștepți. Ești doar un
Stagiul de viață
Niciunul dintre ei nu putea să scape. Gavril, Rafael, Mihail, chiar și Lucifer, întruniți în comisie, nu puteau acorda nicio scutire. Pe rând, fără grabă, erau mii de ani la dispoziție.
Trebuie să plec
Trebuie să plec. Am picioarele murdare de atâtea drumuri. În fiecare zi — războaie, chipuri uitate prin capele mortuare. Mă gândesc să dau mită acestei suferințe, să-mi îngăduie
Doctor Honoris Causa
Vor să-mi dea titlul de Doctor Honoris Causa. Au ajuns la o înțelegere: — Omul ăsta n-a făcut nimic! Nu găsim nimic la el deosebit. A aruncat timpul în spațiu fără niciun punct… Doar
Algoritm de dragoste
Te-am văzut în afara timpului. Priveai spre mine. Ochii ni se întâlneau la mijlocul drumului și învățau să nu se mintă. Te-am lăsat să intri în biblioteca gândurilor mele. Cele mai multe
Cheia
La o poruncă, poarta s-a închis, Iar fericirea a rămas amintire. Copilul a văzut, A deschis-o Și a coborât după noi. A făcut o mică excursie Aici, pe pământ, Nu încetează să ne cheme Să ne
Recitalul creației
Când Te-ai simțit singur în nimic, Ai început să ne înveți Cuvinte. Apoi, la un recital mai cosmic, Ai chemat doi oameni mai coruptibili. Ei s-au plictisit curând, Au lăsat scaunele goale Și-au ales
Iubirile noastre se cunoșteau
Iubirile noastre se cunoșteau demult Îmi trimiteam iubirea în ochii tăi, Pe străzile purtate de pașii noștri. Te jucai în jurul meu, Iar spirala se forma Din dorința mea și a ta neștire. Nu ne
Sub vechiul strat
Pereții au păstrat în zugrăveală gândurile fără rost. Pe alocuri, a început să se cojească dinspre interior. Am cumpărat vopsea. Pensula e prea mică. O dâră se prelinge. Varul nu mai
Partea stângă a hainei
Știau cu toții că trebuiau să moară, botezul le fusese prohodul. Din zilele care nu apucaseră să fie le rămăseseră gustul pâinii și al durerii. Purtau cu ei surâsul ascuns al primei
Fericirea
Am înțeles ce înseamnă să fii fericit: Să te culci devreme... Pe la trei-patru te trezește prostata. Mai stai puțin în pat Și revezi cele două-trei femei Care ți-au plăcut ieri în metrou. Nu le-ai
Îmi rămâne să știu
Îmi rămâne să știu că ești tot cu mine. Eu beau cafea fără zahăr, tu pui puțin. În librărie mă aștepți indiferentă. Când plouă, îmi dai umbrela, măcar să o țin. Galbenul îl potrivesc cu vocea
Deziluzii
Când soarele nu răsare din mare, când iubirea e suspectă de niște hormoni, când cel ce mă însoțea — vorbesc serios — pe la doi ani m-a părăsit, diminețile sunt prea cețoase pentru atâtea
Ultimul punct
Nana Floare, la vorbă cu vecinele: Cică nepotul a venit de la facultate — țesătura se curbează, spațiul și timpul s-au curbat, așa spune unul din univers. Nana Marie: „Să mai vină pe la noi, că
Cusut
Trebuia să te recunosc. Umblai mereu prin visele mele. Pe peron mă uitam, cred, după tine. Trebuia să te găsesc după ciorapul drept, ros la un colț. În Rapid Eye Movement erai aproape
Timpurile lungi
Ne vedem o dată pe săptămână, îți întorci privirea-n goluri de apă, singur mă arunc în timpurile lungi. Le-ncarc cu ce m-am dorit dinainte, cuvintele nopții, iar repetate. Două Fecioare se
Bilet de iesire
Duminica asta vin să văd ce mai faci. Tot acolo, pe cruce? Ești ca un bolnav de pe ATI. Nici după atâția ani nu ți-au dat bilet de ieșire? Ce se înghesuie așa lumea? Duminica doar rămâi toată
Mereu
Ne îndrăgostim mereu. Altfel ne-am plictisi de meciurile de fotbal și de mașinile Dacia. Așa că, în fiecare zi, aștept un zâmbet nou, prima încercare de a rămâne în privirea ta. Timpul se dilată
În drum spre același serviciu
Am tot sperat în iubiri potrivite pentru mine. Îmi făceam cruci pentru minuni pe care Vaticanul le uita prin sertare. Speram, când aveam abonament la trenul de 5.23, să aibă ceva întârziere.
în drum spre serviciu
cuvintele ies din noi de plictiseală preferă să fie lovite de taste decât să aștepte pe banca din hipotalamus la crucea de pe stradă au descărcat o grămadă de bușteni în fiecare zi se poate face
Mâna întinsă
Am fost fiu rătăcitor. M-am luat la trântă cu îngerii și cu sfinții, iar Tu, Doamne, erai prea departe. M-am târât apoi spre firimiturile de sub masă, întinzându-mi sufletul după o
Pasul ei
nu mă interesa că luase ceva în plus cu 35 de sutimi la Cibernetică în pauze era în mijlocul oricărui grup care fuma le explica de ce se certase cu taică-su cu o seară înainte că sâmbătă
