de iederă mai scapi dar nu de dor

dacă iubești ți-e pasul mai ușor
cărarea ți se pare mult mai lină
noapte și zi privirea e senină
de iederă mai scapi dar nu de dor – versul tău de aici are claritate izvorului de munte, îmi sună melodios la ureche, ai pornit pe suportul dorului și toate versurile se învârt spre acest cuvânt. Centrul acestui poem nu e altul decât dorul are apare aici ca o mirabilă sămânță, versuri simple, lipsite de metafore, doar cu epitete care pun în valoare sentimentul acesta. Am citit cu multă plăcere…și am lăsat un semn.

Subliniam specificul și trăinicia relațiilor umane, pe scara de la plus la minus, zonă în care dorul are un loc aparte, și indiferent de natura lui, odată așezat, e aproape imposibil de înlăturat.
Chiar și nesimțiții îl poartă, deși se feresc s-o arate.
Mulțimesc pentru popas și sper să fii avut o vacanță liniștită.