ovidiu cristian dinica

și tu crești tot crești crești mărunt în brațele mele ca să mă strivești ar trebui într-o zi să tai pomul din geam care te privește crescând mărunt eu cresc frumos când ești tu spuse

Pentru a îmbrățișa un copac lăsați păsările să-și facă loc în inimă lui acestea cu aripile vor trasa cerul dintre frunze și ploaie apoi o carte se strânge la pieptul copacului, printre

Păsările care s-au rotit în această noapte deasupra orașului au lăsat goale visele, răpind din ele scenele de dragoste și cu infinită atenție au îngropat inimile rătăcite în

În camera mea solitară șoarecii se ascundeau printre jucării, stele de plastic și flori de hârtie, ronțăind începutul de zi între mobila gri și inimă pe care o desfăceau în lumină în bucăți

Scânteia ta de gând este menită să aprindă cerul înstelat din marginea de jos a paralelelor inegale pe care le vopsești curgând, marginea de jos este mai înaltă decât marginea de sus având

un vultur va crește în câmpul vizual al îngerului stăpânind în aripi cerul singur străin dependenței de bine ecoul un vânt de seară va aduce ploii strat de emoție peste strat de timp

brusc un vultur mi-a strivit retina a intrat în lumină fără să o topească și ochiul drept a devenit al lui în el este cel ce se naște urmat de cel ce vine cel ce se naște a strigat puternic

în orașul viu sunt curse canine între linii de tren care duc spre halta din cer sunt iubiri de agrement pierdu-te în parcări inima orașului este un sens giratoriu asaltat de iubiri

în ținutul petrecut cu har de mântuire cu biserici de trup sub pământ inima îmbrățișează cerul în taina dezbrăcării de cuvinte spre miez de pădure lăsând gândul în lumină iubirea sa unică

un singur cuvânt rostit în toate felurile pe care le știu și le port cu puterea tuturor literelor pe care le conține unite într-un singur fel va fi punte tărm orizont

cunosc un om care are în inima sa o pasăre de argint în ea locuim noi, ceilalți privirea sa ușor întoarsă spre sine se sprijină pe pereții înalți ai sufletului unde se află un curcubeu cu

mișcarea este zborul planat al păsării cu cerul sub aripi mărul este gând de rotund plecat vertical din sămânța plămădită în cer În măr mișcarea conține

Sunt întotdeauna frumoase. Ele își încep dimineața cu o viață dăruită punând sânge de trandafiri, în corset, sufletului să rămână proaspete, iubirea o ondulează în legături