Poezie
Vehicul Spațial
1 min lectură·
Mediu
Vehicul Spațial
Zboară un taur
cu coarnele străpungând tăcerea cosmică,
umbra lui îngroașă spațiul
ca o virgulă suspendată
într-o succesiune de ipostaze grotești.
Verdictele sale, auto-impuse,
îl exilează din cetate
orb cu dioptrii opace,
incapabil să vadă singurătatea
pe care și-a zidit-o
ca pe o fortăreață de sticlă.
Se sinistrează,
se dizolvă, încet,
în propria neînțelegere,
devine martor preafericit
dar singur al unui univers fără metafore,
sensul nu se mai naște, ci doar se evaporă.
00173
0