Poezie
timpul
1 min lectură·
Mediu
adesea se așează pe fruntea mea timpul
mă lasă mut ca o piatră la marginea răului
când obosim de uimire își înalță aripile
asemeni păsărilor răpitoare îmi sculptează
în inimă tăcerea peste care pești zboară
armonios asemeni verilor încărcate de mir
și de sus de foarte de sus mă veghează
dau din picioare alerg spre țărmul de mâine
eliberat de presiunea uitării
001.339
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 62
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
ovidiu cristian dinica. “timpul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-cristian-dinica/poezie/14056936/timpulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.