Poezie
scribul
1 min lectură·
Mediu
scribul luă pana să scrie
nu cu sânge din sângele său
ci cu neființa rostită a tatălui plecat
la vânătoare pe stâncile înalte
unde turmele caprelor
își adună semețe frunțile să scuture prin ele vântul
ca un alt scrib
fără de litere așezat
va ști să dea formă în nisipul arzând
semințiilor
acum scribul
și lacrima sa sunt totuna cu surâsul nopții
001.231
0
