Jocul de-a v-ați ascuns dragostea

Pentru o vreme, Să uităm unul de celălalt! Iată, închid ochii, număr până la zece Ai timp să te ascunzi după draperia cu stele Luna și-a ridicat genele să-ți facă loc sub pleoape O să mă prefac, la început, că nu te găsesc Vreau să văd cât rezistăm fără să ne înfășurăm în priviri Fără să ne mângâiem gândurile Apoi, voi întreba arcada salciei sub care ne-am mărturisit Fântâna în care mai aud încă ciutura iubirii umplându-se Grădina nopților ce ne plantau săruturile prin răzoare De unde le culegeam atunci când aveam poftă Mă voi apleca la gura ghioceilor să-mi șoptească Voi hoinări cu dorințele mele căprioare Fără teama că mă vor vâna nori sfidători Doar parfumul tău va stărui pe lângă mine Eu îmi voi așeza capul pe mănunchiul lui Și voi visa ascunzătorea De pe acel perete în care L-am bătut în cuie Fără vreo lacrimă Și fără nicio picătură de sânge Care să nu se fi adunat în inima mea, Þintuindu-și privirea iertătoare pe frunte Blând, îmi va zâmbi El Voi ști atunci unde te afli Și sub ce stea mi-ai pitulat dragostea. (18 martie 2010)